Cultura de spanac, ghid complet pentru fermieri și legumicultori!

Cultura de spanac, ghid complet pentru fermieri și legumicultori!
17 septembrie 2025

Cultura de spanac, ghid complet pentru fermieri și legumicultori!

Spanacul (Spinacia oleracea) este una dintre cele mai apreciate culturi de frunze verzi, atât în fermele comerciale, cât și în grădinile familiale. Bogat în vitamine, minerale și antioxidanți, spanacul are o perioadă de vegetație foarte scurtă, ceea ce îl face ideal pentru culturi succesive. Fermierii apreciază această plantă nu doar pentru cererea ridicată pe piață, ci și pentru faptul că permite rotații eficiente și utilizarea inteligentă a terenului pe tot parcursul anului.

Un avantaj important al culturii de spanac este adaptabilitatea la diferite perioade de semănat. În funcție de sezon, se pot înființa culturi de primăvară, de toamnă sau de iarnă, iar cu o tehnologie corect aplicată, se obțin producții ridicate și de calitate.

De ce merită să cultivăm spanac?

Spanacul este o cultură rentabilă datorită ciclului său scurt, de 40-50 de zile, ceea ce înseamnă că terenul poate fi valorificat de mai multe ori pe an. În plus, cererea pentru frunze proaspete este constantă, iar fermierii care produc spanac pentru consum proaspăt sau pentru procesare (congelare, conserve) beneficiază de un preț bun pe piață.

Alte avantaje majore:

  • Flexibilitatea culturii – poate fi cultivat atât în câmp deschis, cât și în spații protejate (solarii, sere).

  • Rezistența la frig – spanacul suportă temperaturi scăzute, ceea ce îl face potrivit pentru culturile de toamnă și de iarnă.

  • Ciclul scurt de producție – permite planificarea succesivă a mai multor culturi pe același teren.

  • Valoarea nutritivă ridicată – frunzele bogate în fier, vitaminele A, C și K și antioxidanți sunt foarte căutate de consumatori.

Descoperă hibridul MODI F1 AICI

Recomandarea noastră – hibridul de spanac Modi F1

Pentru fermierii care doresc performanță și siguranță în cultură, Modi F1 de la Hektar este un hibrid de spanac care se remarcă prin rezistență și productivitate.

Caracteristici principale:

  • Timpuriu – maturitate în 40-45 de zile.

  • Creștere viguroasă, potrivit pentru câmp și solarii.

  • Frunze mari, ovale, cu o culoare verde închis intens.

  • Toleranță ridicată la emiterea tijei florale.

  • Rezistență la mană (Downy mildew), o problemă frecventă în culturile de spanac.

  • Recomandat pentru consum proaspăt și pentru procesare (conservare sau congelare).

Prin combinația dintre calitatea frunzelor și rezistența la boli, Modi F1 este alegerea ideală pentru fermierii care vor să obțină o recoltă sigură și apreciată pe piață.

Află mai multe despre tombola lunară AICI

Perioade optime de semănat pentru spanac

Succesul unei culturi de spanac începe cu alegerea perioadei corecte de semănat. În funcție de climat și condițiile locale, semănatul se face astfel:

  • Cultura de iarnă – se seamănă în septembrie-octombrie, astfel încât plantele tinere să reziste la frig și să intre bine în iarnă.

  • Cultura de primăvară – între 20 februarie și 15 martie, imediat ce terenul permite lucrările agricole.

  • Cultura de toamnă – la începutul lunii august, în zonele unde temperaturile nu scad brusc, pentru a permite dezvoltarea rapidă a frunzelor.

Acest calendar oferă fermierilor șansa de a acoperi cererea de pe piață aproape tot timpul anului.

Pregătirea terenului pentru cultura de spanac

Un sol bine pregătit este cheia succesului la spanac. Această cultură preferă soluri fertile, cu textură mijlocie, care rețin apa, dar nu băltesc. Solurile acide și nisipoase nu sunt recomandate, deoarece reduc calitatea frunzelor și grăbesc apariția tijei florale.

Pași importanți în pregătirea terenului:

  1. Curățarea terenului – eliminarea resturilor vegetale ale culturii precedente.

  2. Dezmiriștirea – lucrare superficială (10-12 cm) pentru a stimula germinarea buruienilor, care apoi se distrug.

  3. Fertilizarea de bază – aplicarea de gunoi de grajd bine fermentat și îngrășăminte minerale (în special fosfor și potasiu).

  4. Arătura adâncă – pentru afânarea solului și o bună dezvoltare a rădăcinilor.

  5. Pregătirea patului germinativ – o lucrare superficială pentru a asigura un strat uniform și bine mărunțit.

Spanacul se cultivă cu succes după varză de vară, fasole, mazăre, cartofi timpurii sau castraveți timpurii, evitând culturile care epuizează excesiv solul.

Vezi un unboxing cu semințele noastre AICI

Tehnologia de semănat și densitatea optimă

Semințele de spanac pot fi semănate prin două metode:

  • Prin împrăștiere – metodă rapidă, dar care necesită ulterior răritul plantelor.

  • În rânduri – la 25-30 cm distanță între rânduri și 10-12 cm între plante pe rând, ceea ce permite o dezvoltare uniformă.

Adâncimea optimă de semănat este de 2-3 cm, iar o bună tasare a solului după semănat asigură contactul perfect al seminței cu solul.

Lucrări de întreținere la cultura de spanac

Pentru a obține frunze de calitate, lucrările de întreținere sunt esențiale:

  • Rărirea – dacă spanacul a fost semănat prea des, se rărește când plantele au 3-4 frunze. Plantele rărite pot fi consumate.

  • Prașile și plivit – menținerea culturii curate de buruieni este vitală, deoarece spanacul are un ritm lent de creștere în primele faze.

  • Fertilizarea fazială – prima fertilizare se face la 2-3 frunze, cu îngrășăminte bogate în fosfor și potasiu, iar ulterior se pot aplica fertilizări foliare pentru a stimula creșterea rapidă.

  • Irigarea – spanacul are nevoie de umiditate constantă, dar fără exces, pentru a preveni bolile fungice. Sistemul de irigare prin picurare este cel mai eficient.

Urmărește-ne pe canalul nostru de YOUTUBE AICI

Recoltarea spanacului și valorificarea producției

Spanacul se recoltează atunci când frunzele au ajuns la dimensiunea comercială, de obicei după 40-45 de zile de la semănat. Recoltarea se face manual, prin ruperea frunzelor exterioare sau prin smulgerea întregii plante.

Pentru piața de consum proaspăt, frunzele trebuie să fie fragede, cu o culoare verde intens. În cazul culturilor destinate procesării, se preferă recoltarea mecanizată, când plantele au masă vegetativă bogată.

Depozitarea se face la temperaturi scăzute, de 0-2°C, și umiditate ridicată (95-98%), pentru a menține prospețimea cât mai mult timp.